Este adevărat că prin spargerea barajului de la Nova Kahovka s-au pierdut și se vor pierde 8 km cubi de apă, adică 8 miliarde de metri cubi. Aceasta echivalează cu debitul total al Dunării în 100 zile. Datorită inundării unei vaste regiuni nu va ajunge decât poate jumătate în Marea Neagră. Va fi totuși o desalinizare semnificativă ce va stimula o dezvoltare importantă a unor specii dulcicole pe un termen mediu – alge, copepode, dar și peștișori. E posibil ca pentru anumite specii de pești să genereze un avantaj, pentru altele dimpotrivă.
Eventualii poluanți vor fi totuși foarte diluați și nu vor genera vreun impact – și mă refer și la cei biologici.
Eventualele surse bacteriene se pot transmite ca infecție de origine hidrică, dar nu la distanță de zeci și sute de kilometri. Fie apa mai puțin sărată, germenii patogeni nu rezistă prea mult timp – soarele, competiția cu saprofiți acvatici (nepatogeni) îi elimină rapid.
Apoi în toate infecțiile există o doză minimă infectantă, ceea ce medicii o numesc inoculum, iar diluția în apa Mării Negre împiedică infecțiile încă din primii kilometri de la o eventuală sursă.
După părerea mea, singurul risc semnificativ va fi cel nuclear, dar și pentru un eventual nor radioactiv apa mării va constitui un tampon important trimițând Cesiul, Stronțiul (atomi cu perioadă lungă de înjumătățire) în sedimente.
Semnificația distrugerii barajului Nova Kahovka
