https://m.digi24.ro/stiri/sci-tech/dinozaurii-ar-putea-fi-motivul-pentru-care-oamenii-nu-ajung-sa-traiasca-200-de-ani-ipoteza-surprinzatoare-a-unui-cercetator-2605981?fbclid=IwAR0d0oSK1qBYNlovlHGSBoobrao0nuQmIfLZXv68E_slcPxSxy7OGI78qgo
O ipoteză interesantă evidențiază motivele ce au determinat pierderea unor mecanisme de reparare a ADN – ului la mamifere.
Pe scurt, timp de peste 100 milioane de ani, mamiferele au fost prăzile reptilelor – pe o planetă mai caldă decât astăzi, ce le-a favorizat pe cele din urmă.
Noi, mamiferele am rămas mărunte, nocturne, ne ascundeam în viziuni, consumam rădăcini și insecte.
Am supraviețuit prin mijloace și mecanisme de grup, respectiv o capacitate reproductivă foarte mare și o rată mai rapidă de reînnoire, ceea ce s-a manifestat individual printr-o longevitate redusă. A fost o soluție pentru a produce mai multe generații și respectiv șanse de adaptare pe unitatea de timp. Nu ne-a fost ușor, am pierdut multe însușiri diurne, pigmenți, vedere în culori, inclusiv niște enzime în piele – fotoliaze – capabile să repare ADN-ul deteriorat de radiațiile ultraviolete.
Din acest motiv am pierdut multe mecanisme reparatorii ale ADN – ului, funcționale și azi la reptile, unde nu auzim de cancere sau alte maladii degenerative.
În consecință, avem de învățat de la acestea.
Oamenii de știință au descoperit ca urmare a analizei dentare a unui mic ierbivor Pantolambda bathmodon – ce a apărut imediat după dispariția dinozaurilor – că avea o viteză dublă de creștere și maturizare față de mamiferele de azi. Iată deci, că mecanismele astea încep să se piardă, poate în milioane de ani vom deveni natural longevivi, așa cum îi stă bine unui grup dominant al planetei, ce nu mai este constrâns la adaptări secvențiale, rapide – într-un mediu care nu-i mai este deloc ostil.
