Anul acesta au fost mai puține, dar în 2021 au generat o explozie populațională chiar și în M. Adriatică – golful Trieste.
Se reproduc atât sexuat cât și asexuat prin fragmentare (strobilare), ceea ce generează această capacitate de a crește brusc populațiile de meduze de pe un areal.
Sunt favorizate de schimbările climatice, dar și de adaptarea rapidă la acidiefierea oceanelor datorită dizolvării dioxidului de carbon din atmosferă.
Totodată reducerea numerică a peștilor și țestoaselor le avantajează, atât în sensul că nu mai sunt prădate, dar și a disponibilității hranei, a planctonului pe care acestea îl consumă.
Pot constitui sursă de proteină pentru utilizare în nutriția peștilor de acvacultură, de colagen pentru industria cosmeticelor, dar și substanțe cu proprietăți antibiotice și biostimulatoare, utile în cea farmacologică. Este interesant cum aceste vietăți reușesc să se protejeze de infecții virale sau bacteriene, fără a avea un sistem imunitar cu celule specializate. Produc însă numeroase proteine cu rol imunitar între care lizozimul este cel mai cunoscut.
În Marea Neagră au pătruns și s-au adaptat relativ recent, inclusiv în condițiile mai reduse de salinitate din nord. Totuși preferă ape calde bogate în plancton fiind mai puțin prezente la gurile fluviilor unde apa are o cantitate mare de sedimente.
Plaje invadate de meduze albastre
