În principiu Universul a fost energie condensată, a devenit materie, iar începând cu 3 – 4 sute de milioane de ani după Big Bang, de atunci materia se consumă în energie. Chiar dacă sub puterea Soarelui viața pare să creeze materie, suntem părtași ai unei iluzii. Plantele produc biomasă, care își are originea în carbonul atmosferic, hidrogenul din apă, mineralele și azotul din sol. Viața nu e altceva decât o vremelnică complexitate – nimic mai mult.
Iar energia Soarelui, „care pune la loc celui mâncat partea mâncată” (N. Stănescu), vine dintr-o imperfecțiune a fuziunilor stelare, la rândul lor un efect secundar al gravitației – 5% din masa stelară se pierde în energie, pachete de fotoni, deocamdată cel mai abundent element din Univers.
Universul trăiește o fază stelară, cu galaxii și lumină, dar aceste stele vor deveni pitice albe, înglobate în final în imense găuri negre, prezente deja constant în centrul fiecărei galaxii. Va urma o fază degenerativă, întunecată, a materiei comprimate infinit, poate un nou punct de plecare pentru alte dezvoltări explozive, alte Bang – uri.
Viitorul Universului
