Noi avem 350 mii hectare în deltă, ucrainienii vreo 70 mii. Delta lor e mai tânără, are totuși o cincime din suprafața celei românești. Le-au scăzut apele prin colmatare naturală dar au dat vina pe canalul de la Cernavodă. Atunci s-au supărat sovieticii nițel probabil neînțelegând că e canal cu ecluze. Deveniți independenți, ucrainienii au cochetat cu adâncirea unuia din două canale pe care le aveau de la brațul Chilia direct spre mare. Au ales varianta din aval – Bâstroe. De atunci l-au mai tot ‘întreținut „, adăugând metru cu metru. Mai ales în contextul actual, ucrainienii au mare nevoie de acest canal, ieșirea pe Sulina e aglomerată, scumpă și lentă fiindcă se face obligatoriu cu pilot român la bord pentru a preveni un nou eveniment de eșuare gen Rostok. Să nu uităm că și brațul Sulina e de fapt un canal.
https://historia.ro/sectiune/general/mari-ingineri-care-au-regularizat-bratul-sulina-575347.html
Cercetători de la Institutul Delta Dunării din Tulcea, precum și cei de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Mediului București, au demonstrat că problema are ceva vechime, nu mai prea urcă sturionii fiindcă aceștia nu intră (dacă nu simt curentul de apă în mustăți) pe Chilia, iar în aval de emergența canalului pe brațul Chilia au apărut specii de pești limnofili, adică iubitori de ape stătătoare (plătică, roșioară, chiar caracudă sau țipari).
Poate dacă le-am da acces liber pe Sulina (canal făcut în perioada în care Dobrogea era parte a imperiului otoman după războiul Crimeei) sau pe cel numit Dunăre – Marea Neagră, ucrainienii se vor simți incluși și ajutați și poate nu vor mai arunca banii pe dragări, mai ales că nu se întrevede cine știe ce succes dacă va urma încă o vară secetoasă.
Poate fi astfel o abordare pozitivă, în care ne ajutăm reciproc și conservăm minunățiile Deltei. Transportul altfel va ajunge să distrugă, așa cum în sudul Europei irigațiile amenință cu secarea unor râuri.
Nu ne mai încape pământul…🤔
Bâstroe gârla
