Management greșit al aluviunilor deltaice

Cu mii de ani în urmă Delta era mai retrasă, nu avea atât de multe aluviuni depuse și în consecință nisipul aluvionar aluneca spre Sud împins de curenții nord estici și se depunea în plaje care închideau lagune.
Astfel s-a format tot sistemul lagunar de la Razelm – Sinoe până la Durankulak (Nuntași, Corbu, Tașaul, Siutghiol, Tăbăcărie, Techirghiol/Zarguzon, Tuzla, Neptun, Saturn).
Din păcate de ceva vreme, prin avansarea naturală Deltei spre mare, zona menționată e tot mai retrasă și nisipul aluvionar nu se mai depune natural ci dimpotrivă e mobilizat de curenți – apărând fenomene de eroziune costieră.
Construcțiile portuare au generat efecte de vacuum cauzate de vântul de nord-est și vedem cum în sudul portului Midia plaja Mamaia a suferit de eroziune, în sudul portului Constanța – plaja Eforie a fost curățată de nisip, la fel și portul Mangalia a îndepărtat nisipul de la Vama Veche fiindcă așa cum în spatele unui vehicul în deplasare se creează un vacuum de aer tot așa ca urmare a vântului dominant de nord-est, în spatele sudic al portului, al digurilor portuare, se creează astfel de fenomene de sucțiune a nisipului depus pe plajă.
Acest fenomen e amplificat de lucrările de la bara Sulina, unde nisipul aluvionar e scos și aruncat în larg – pentru a menține adâncimi convenabile navigației. Nu e împins spre sud din aceleași motive.
Este o greșeală după părerea mea, acest nisip de rocă e mult mai fin și ar putea deveni sursă de reconstituire naturală sau artificială a plajelor.
Nu trebuie decât depus în insule ca Sacalinul Mare și de acolo în mod natural vânturile coriolice, furtunile de iarnă ce bat din nord-est să-l mobilizeze spre plaje. Nu e risc de colmatare a porturilor, nu mai e de când s-au făcut digurile de protecție.