1. Redirecționarea unui asteroid Dimorphos. Dincolo de utilitatea misiunii de a studia capabilitatea de protecție față de o eventuală coliziune cu un asteroid, s-au putut confirma ipoteze privind importanța coliziunilor în formarea sistemului nostru solar. NASA pregătește un telescop spațial – NEO Surveyor care plasat la 1,6 milioane de km de Terra, va supraveghea în infraroșu toate corpurile care vor tranzita orbita terestră. Le va identifica pata de căldură și va transmite pe Terra informații la timp asupra riscurilor de coliziuni. Toate acestea cu un buget de 10 ori mai mic decât cel militar, respectiv al Pentagonului.
2. Misiunea selenară Artemis ce a dus și respectiv adus capsula Orion – premiză ca din 2025 să avem din nou astronauți pășind pe Lună – la 50 de ani de la misiunea istorică Apolo. Până atunci Saudiții vor trimite un rover, japonezii și indienii sonde lunare. SpaceX pregătește vehiculul de călătorie StarShip, care va plimba doritori pentru o călătorie pe Lună.
3. Pe măsură ce tot mai multe imagini obținute de James Webb Space Telescope (JWST) vor fi disponibile publicității, alți doi sateliți de studiu cosmic se pregătesc de lansare – Euclid, al Agenției Spațiale Europene ce pregătește în infraroșu apropiat (near infrared radiation) o imagine 3D a Universului și un altul ce va vedea în raze X al agenției omoloage japoneze – programul XRISM (X Ray Imaging and Specroscopy Mission). De menționat că telescopul James Webb „vede” în infraroșu, iar Hubble – primul telescop instalat ce încă funcționează – obține imagini în ultraviolet.
4. Fizica particulelor avansează în studiul elementelor subatomice, muoni și neutrino – ultimele fiind particule fără încărcătură electrică, ce fac parte din radiația electromagnetică solară și trec prin noi la nivel de miliarde pe milimetru pătrat. Premiul Nobel în Fizică a fost acordat unor cercetători care au avansat în explicarea fenomenului de sincronizare cuantică și astfel s-au apropiat de „împăcarea” acestor aspecte ale mecanicii cuantice cu teoria generală a relativității.
5. Covid 19 a generat un progres puternic în imunologie și biotehnologiile vaccinării. Poate nu știți, dar avem deja vaccinuri bivalente tulpina „sălbatică”(mai bine spus inițială) / Omicron, alt bivalent covid-19 / gripă, iar chinezii deja produc un vaccin nazal – foarte necesar și de încredere, așa cum spuneam acum 2 ani. În 2023 sunt programate vaccinuri m-ARN împotriva malariei, tuberculozei, a herpesului cronic zosterian sau genital.
6. Utilizarea inteligenței artificiale în misiunea de a selecta peptide produse de microbiontii sănătoși intestinali în competiția interbacteriana. Peste două mii de peptide au fost selecționate de cercetătorii chinezi în vederea biosintezei – iar peste o sută au devenit candidate la poziția de antibiotic antibacterian. Mai mult de 5 milioane de oameni mor anual din cauze infecțioase produse de bacterii ce au căpătat rezistență la antibiotice.
7. Tehnologia de editare genomică CRISPR, va ajunge să fie folosită în corectarea unor anomalii genetice sangvine – ce produc forme anormale ale eritrocitelor și anemii grave. Pur și simplu se inseră gena corectă în anumite linii celulare embrionare și astfel se produc în organism eritrocite normale, capabile funcțional.
8. Tratamentele cu anticorpi monoclonali avansează și în terapia maladiei Alzeimer, lecanemab (Biogen) find produsul care s-a dovedit capabil de a elimina beta-amiloidul ce se aglomerează în jurul neuronilor, sufocându-i. Concomitent blarcamesine (Anavex) continuă testarea clinică fiind se pare capabil de a proteja neuronii și de a menține comunicarea dintre aceștia.
9. A crescut gradul și eficiența predictibilității modificărilor climatice severe, inundații, incendii, uragane au putut fi astfel prevenite la nivel de reducere a devastatoarelor efecte ale acestora. Totuși încă mii de oameni au murit în inundațiile din Pakistan, în valurile de căldură și incendii ce au cuprins sud-vestul Europei în acestă vară. În Egipt s-a făcut un prim pas spre compensarea țărilor victime ale schimbărilor climatice, de către marii poluatori în ceea ce privește gazele cu efect de seră, respectiv bioxid de carbon și metan. Începe să se înțeleagă faptul că încălzirea planetei e globală, dar diferențiată geografic, iar efectele acesteia sunt favorabile unora – în general țări industrializate care beneficiază astfel de resurse economice suplimentare.
10. Prima groapă cu reziduri nucleare, va fi de fapt un tunel plasat la 400 m în pământ, pe o insulă finlandeză unde material radioactiv plasat în canistre de cupru și acoperit cu lut, va fi lăsat câteva sute de mii de ani să se descompună. Nu e de joacă cu acești radionuclizi.
10 realizări științifice ale anului 2022
